Primul tronson al autostrăzii care va traversa ţara de la est la vest a fost finalizat pe ruta Bucureşti-Piteşti în 1972, iar până în prezent România a construit 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai şoselei de mare viteză care va lega Nădlac de Constanţa. Cu alte cuvinte, ritmul de construcţie în cei peste 40 de ani a fost de puţin sub 13 kilometri pe an, potrivit calculelor ZF. Abia peste 9-10 ani această autostradă de la est la vest va fi gata, potrivit datelor guvernului.
\n\n
Autostrada de la Nădlac la Constanţa, care tranziŹtează Sibiu şi Piteşti, este construită în proporţie de aproape două treimi în prezent, astfel că aproape 530 de kilometri din cei 850 de kilometri ai acestei şosele sunt deschişi circulaţiei, deşi au trecut 42 de ani de la deschiderea primului tronson. Costul total de construcţie al acestei autostrăzi este de circa 5,5 mld. euro, suma incluzând valoarea de execuţie a tronsoanelor de autostrăzi dar şi a centurilor principalelor oraşe tranzitate, potrivit calculelor ZF (calculul ia în considerare un cost de 1,7 mld. euro pentru autostrada Sibiu-Piteşti, potrivit ultimelor declaraţii ale ministrului pentru proiecte de infrastructură Dan Şova). Astfel, costul mediu de construcţie a acestei autostrăzi se ridică la 6,5 mil. euro pe kilometru.
\n\n
Istoria unei autostrăzi care să străbată ţara de la est la vest a început odată cu construcţia primului tronson de autostradă din România, Bucureşti-Piteşti, care a fost finalizat în perioada comunistă, în 1972. Timp de aproape trei decenii, aceasta a fost de fapt singura autostradă a României. În 1987, un tronson de 18 kilometri pe ruta Feteşti-Cernavodă (de pe actuala Autostradă a Soarelui) a fost deschis circulaţiei, însă ulterior autostrăzile au intrat într-un con de umbră în România. Abia în 2004 mai este deschis tronsonul Bucureşti-Fundulea-Drajna, iar în 2007 tronsonul Drajna-Feteşti. Astfel, în total, în cei doi ani (2004, an în care România a aderat la NATO, şi 2007, an în care ţara a intrat în Uniunea Europeană), au fost finalizaţi alţi puţin peste 130 km din Autostrada Soarelui.
\n\n
Abia după 2007, an în care România a intrat în Uniunea Europeană şi în care nevoia unui coridor rutier de transport paneuropean a devenit din ce în ce mai stringentă, o autostradă de la vestul la estul ţării, pe ruta Nădlac-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa, a început să prindă contur. De altfel, Uniunea Europeană a oferit şi finanţare pentru construirea tronsoanelor de pe acest coridor rutier, denumit până recent Coridorul IV paneuropean şi cunoscut în prezent sub numele de Axa Prioritară 7. În 2012 a fost finalizată şi Autostrada Soarelui, de circa 200 de kilometri, la 25 de ani de când a fost deschis circulaţiei primul tronson din această şosea. În ultimii ani, au fost finalizate mai multe tronsoane de autostradă, în special în partea de vest şi de centru a ţării, însă multe dintre ele au lungimi de câţiva zeci de kilometri şi uneori nu se continuă cu altă porţiuni de autostradă, astfel că şoferii se găsesc în situaţia în care intră de pe un drum naţional pe un tronson de autostradă de doar 20-30 de kilometri, după care iar sunt nevoiţi să intre pe drum naţional. Un exemplu este primul lot al autostrăzii Lugoj-Deva, care a fost finalizat la sfârşitul anului trecut.
\n\n
Deşi Uniunea Europeană agreează ca prioritate pentru România construcţia unei autostrăzi de la est la vest prin Sibiu şi Piteşti, guvernul a ieşit la rampă anul trecut cu o altă variantă, şi anume construcţia unei astfel de şosele de mare viteză ce ar urma să traverseze Sibiul şi Braşovul, în detrimentul unui traseu pe Sibiu-Piteşti. O autostradă continuă între vestul ţării, la Nădlac, şi estul ţării, la Constanţa, care va trece prin Sibiu şi Braşov, va fi gata în 2018, în timp ce una care să treacă prin Sibiu-Piteşti ar urma să fie finalizată în 2023, potrivit ultimelor planuri ale guvernului. \n
\n
Comentarii și Discuții
Trebuie să fii autentificat pentru a vedea și adăuga comentarii.