Pana ajungi la Dumnezeu, te mananca sfintii

= nu am vazut ca sfintii sa manance pe cineva pana acum
= sensul e ca ai multe lupte de dus pana sa ajungi sa iti implinesti planul

Nu ştiu cum a apărut în limba română nefericita expresie: „Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii”, cu sensul că, până să ajungi la cineva mai mare în rang, trebuie să treci de subalternii care au grijă să te „vămuiască”.

Ea nu are, cu siguranţă, nici un fel de acoperire în plan teologic. E posibil ca punctul de plecare să fie următoarele versete dintr-o epistolă paulină: „Au nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? (...) Nu ştiţi, oare, că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult cele lumeşti?” (I Corinteni 6, 2-3). Aici este însă vorba despre altceva decât despre nişte furci caudine pe sub care vom fi nevoiţi a trece, dacă vrem să intrăm în Rai.