Guvernul Ponta şi-a împărţit autostrăzile

La sfârşitul lunii aprilie, expira termenul pentru finalizarea lucrărilor la peste 180 kilometri de autostradă. Încă 106 kilometri îşi aşteaptă constructorii de mai bine de opt luni, iar alţi 227 au fost scoşi la licitaţie.
La 1 mai 2013 ar fi trebuit să putem circula pe încă 180 de kilometri de autostradă, pe lângă cei aproape 530 de kilometri aflaţi în circulaţie. Din păcate, în luna mai se vor deschide circulaţiei abia 25 de kilometri, iar ceilalți până la 142 de kilometri vor fi daţi în exploatare spre finele acestui an, conform ultimelor declaraţii ale ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional, Dan Şova. Toţi cei 180 de kilometri se află pe coridorul IV paneuropean, între Nădlac şi Sibiu. Pe lângă aceştia mai sunt 106 kilometri între Deva şi Timişoara, la care autorităţile nici acum, după mai bine de opt luni de la depunerea ofertelor, nu au selectat constructorii.

Ministrul Şova susţine că are mâinile legate, întrucât „legal, nimeni nu poate interveni în activitatea comisiei (care atribuie contractele - n.r.): nici eu, nici premierul, nici preşedintele României. Dacă cineva ar interveni în activitatea acestei comisii, DLAF şi Comisia Europeană şi-ar pune problema fraudei“. „Politic, în primul rând am să decontez eu această situaţie, pentru că lumea nu va înţelege că nu pot face ceva legal împotriva acestei comisii. Doamna Boagiu şi cu domnul Nazare şi cu domnul Berceanu (foşti miniştri ai Transporturilor)
ne-au lăsat moştenire nu numai această comisie, ci şi Programul Operaţional Sectorial suspendat, pentru că DLAF a constatat o suspiciune de fraudă de 700 de milioane de euro. De asta este suspendat", a mai spus Şova.
Bani europeni - blocaţi, datorii de 500 mil. euro către constructori
Fondurile europene sunt blocate din toamna anului trecut, iar conform ultimelor zvonuri abia în iunie Comisia Europeană le-ar putea debloca. În acest timp, constructorii au lucrat cu motoarele la relanti, astfel că termenele contractuale nu au putut fi respectate. Mai mult, asfaltatorii au lucrat „pe banii lor“, urmând să-şi recupereze ulterior sumele. Ministrul Şova spunea, în martie, că până la finele lui mai se vor achita toate datoriile Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în cuantum de 500 mil. euro. „Domnul Voinea (ministrul delegat pentru buget - n.r.) şi domnul Gherghina (secretar de stat la Finanţe - n.r.) au găsit formula să plătim arieratele în primele două trimestre ale anului, tocmai pentru a evita falimentele, pentru a păstra locurile de muncă“, declara Şova într-un interviu acordat Agerpres. Cu toate acestea, ministrul a dat asigurări că în 2016 vor fi gata toate tronsoanele dintre Sibiu şi Nădlac. Mai mult, atât el, cât şi premierul Victor Ponta şi-au pus în joc cariera politică declarând că tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov va fi gata în 2016, iar dacă va fi nevoit, Şova îşi va instala şi cortul pe şantier.
Specialiştii din domeniu spun că realizarea celor 58 de kilometri între Comarnic și Braşov până în 2016 are şanse minime. Fostul ministru Alexandru Nazare scrie pe blogul personal că „ministrul Șova ar trebui să își pună cortul pe șantierele de autostrăzi care aveau termen de finalizare luna aceasta (aprilie-n.r.). Din păcate, ministrul Șova nu a fost capabil să să monitorizeze aceste lucrări astfel încât să fie finalizate la timp, dar nici măcar nu avem o minimă transparență din partea CNADNR, astfel încât să știm care este stadiul acestora“.
PNL şi-a luat tainul
Dacă până acum au existat mai multe şicane între membrii USL în ceea ce priveşte sectorul autostrăzilor, recent Guvernul Ponta a găsit soluţia: autostrăzile Bucureşti-Alexandria şi Câmpia Turzii - Târgu Mureş-Iaşi vor fi trecute în gestiunea Ministerului Transporturilor, condus de Relu Fenechiu. Mai mult, CNADNR va fi împărţită în două: partea de autostrăzi şi drumuri europene va rămâne în subordinea lui Şova, iar secţiunea de drumuri naţionale va fi administrată de Fenechiu. Surse din domeniu spun că această divizare nu face altceva decât să dubleze birocraţia, existând riscul unui nou blocaj în procesul de absorbţie a fondurilor europene din perioada 2014-2020, întrucât e nevoie de înregistrare ca beneficiar de fonduri europene, iar acest lucru se va putea realiza doar după 1 ianuarie 2014.
Sursa: www.capital.ro – 30.04.2013