AICI sunt BANII dumneavoastra: Cea mai mare ţeapă din istoria României. 1,4 miliarde de euro pentru Autostrada Transilvania

Negocieri dure

Acum, statul analizează cum poate să termine „epopeea autostrăzii Bechtel” care durează de nouă ani. Cert este că ministrul delegat al Marilor Proiecte, Dan Şova, a declarat că va rezilia contractul încheiat cu americanii de la Bechtel Internaţional Inc. şi că, în prezent, se analizează condiţiile. „Intenţia mea fermă este de a propune companiei Bechtel încetarea completă a relaţiilor contractuale cu plata datoriilor acumulate la zi, care se ridică undeva la 50 de milioane de euro.

S-ar ajunge la nişte sume astronomice dacă s-ar termina tronsonul Suplacu de Barcău – Borş”, a declarat Şova. Primul pas pentru reziliere a fost făcut. În vara lui 2011, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a renegociat contractul. Costurile pentru întreaga autostradă au fost reduse la 3,8 miliarde de euro, de la 9,9 miliarde de euro. Din noul preţ stabilit s-a plătit 1,4 miliarde de euro. Americanii au renunţat amiabil la şase tronsoane şi s-a păstrat doar finalizarea tronsoanelor Gilău-Turda şi Suplacu de Barcău-Borş.

52 de kilometri au fost finalizaţi în nouă ani, în condiţiile în care contractul prevedea ca Autostrada Transilvania să fie gata în 2012

Nazare: „Americanii pot cere 500 de milioane de euro”Compania Bechtel este dispusă să plece, dar nu cu mâna goală, potrivit unor surse guvernamentale. România este însă decisă să joace dur. Ministrul delegat al Marilor Proiecte, Dan Şova, a anunţat că va angaja o „mare casă de avocatură”, pentru ca rezilierea contractului să nu lase o gaură prea mare în vistieria statului român

„Bechtel poate cere daune de aproximativ 500 de milioane de euro, potrivit contractului actual”, susţine fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, care îi recomandă lui Şova să citească contractul înainte de a face declaraţii. Totuşi, surse guvernamentale afirmă că se poartă negocieri şi că americanii sunt dispuşi să îşi ia utilajele şi muncitorii dacă primesc 200 de milioane de euro. Cert este că rezilierea contractului se va face după ce o comisie va verifica, în teren, unde şi ce s-a muncit, promite Şova.\n\nMiniştrii Transporturilor care au gestionat contractul păgubos

2004. MIRON MITREA

A fost semnat contractul de către fostul şef al CNADNR, Mihai Başulescu – în prezenţa lui Adrian Năstase, premier la acea vreme. Atunci au început lucrările pe tronsoanele- Câmpia Turzii-Cluj Vest şi Suplacu de Barcău.

2005 - 2006. GHEORGHE DOBRE

Americanii de la Bechtel au devansat termenul de finalizare a lucrării cu un an. Atunci, compania a suspendat lucrările, iar statul român a ameninţat pentru prima dată că reziliază contractul.

2006 - 2007 / 2009 - 2010. RADU BERCEANU

Americanii reiau lucrările pe şantier. În 2006 este făcută publică o parte din contract. S-au alocat mai mulţi bani. Sunt inauguraţi primii 42 de kilometri ai autostrăzii. Premierul Emil Boc şi Radu Berceanu au făcut un drive-test cu o Dacie Logan.

2007 - 2008. LUDOVIC ORBAN

Au început discuţiile privind oportunitatea acestui contract. Motivul: autostrada nu face parte din Coridorul IV, pretextul invocat pentru construirea acesteia. S-a pus pentru prima dată problema reducerii costurilor pe km.

2010 - 2011. ANCA BOAGIU

Executivul a impus companiei să reducă consturile pentru fiecare km de autostradă, de la 25 de milioane de euro, la 6,9 milioane şi reducerea cu 30% a valorii contractului. S-au inaugurat încă 10 kilometri.

Mai multe acte au dispărut. Motiv halucinant: a trecut prea mult timp!

Contractul „Bechtel” a fost luat la puricat de Curtea de Conturi (CC) a României. Verificările au dus la concluzii halucinante privind derularea proiectului Autostrăzii Transilvania. „Cauza principală pentru care autostrada nu a fost realizată conform prevederilor legale, care au pus bazele demarării acestui proiect, se circumscrie faptului că forma şi conţinutul contractului nu au fost negociate, în adevăratul sens al cuvântului.

Guvernul a aprobat o variantă conţinând numeroase aspecte discutabile, neconforme şi potenţial dezavantajoase pentru partea română”, se arată în raportul CC. Inspectorii au mai scris în raport că mai multe hârtii au dispărut şi când le-au cerut au primit un răspunst uluitor: a trecut prea mult timp- nu le mai avem. Raportul CC concluzionează că „există şi persistă în continuare suficiente semne de întrebare (...) şi nu există suficiente motivaţii şi justificări privind:\n

\n
• încredinţarea directă a contractului
\n
• lipsa unei negocieri reale a contractului
\n
• promovarea şi aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conţinând unele clauze care nu erau armonizate cu legislaţia românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română.”
\n

\nContractul este ţinut la secret După prima renegociere a contractului, în 2005, când la şefia Transporturilor se afla Gheorghe Dobre, acesta a promis în repetate rânduri că o să facă public contractul încheiat cu Bechtel. Un an mai târziu, acest lucru s-a întâmplat, dar opiniei publice nu i s-au spus decât lucruri generale, pentru ca în scurt timp contractul să fie clasificat din nou la nivel de „secret de serviciu”. Secretizarea contractului CNADNR - Bechtel şi a celor două acorduri de modificare a indicatorilor tehnico-economici şi a altor documente conexe nu a avut o justificare pertinentă.

Mai mult decât atât, clasificarea a generat şi o serie de disfuncţionalităţi cu privire la urmărirea şi derularea operativă a clauzelor contractuale, se arată într-un raport al Curţii de Conturi. Pe de altă parte, inspectorii au constat că, timp de nouă ani, statul român, prin Ministerul Transporturilor, nu a manifestat „suficentă voinţă şi preocupare” în ceea ce priveşte asigurarea finanţării construirii autostrăzii.