În România se constata faptul ca pentru noile trasee de autostrazi si sosele de centura ("by-pass"-uri) este preferata solutia de îmbracaminti rutiere din asfalt în defavoarea betonului de ciment. Acest lucru este contrar tendintei generale înregistrate în Europa si Statele Unite.
Problema gasirii unui optim între durabilitate si costuri minime a fost rezolvata în tari avansate din Europa (ex.: Germania, Austria, Belgia, Cehia) prin utilizarea pe scara larga a betonului de ciment la construirea autostrazilor. Dupa mai bine de 30 ani de trafic intens (cu pondere mare a traficului greu si viteze mari de circulatie) se pune acum problema reabilitarii vechilor structuri rutiere.
Sunt succint prezentate în continuare principalele etape de realizare a reabilitarii unui tronson existent de autostrada din beton de ciment (A5 în zona nodului rutier Darmstadt). Aceeasi tehnologie se poate aplica cu succes pe autostrada A1 (Bucuresti - Pitesti) între Km 23-46 (exclusiv tronsonul deja reabilitat), pe A2 (Fetesti-Cernavoda) si la reabilitarea centurii Capitalei.
Tehnologia utilizata (turnare în cofraje glisante) asigura un ritm de lucru de aproximativ 800ml / zi la o grosime a îmbracamintii de 27cm si o latime a benzii turnate de 12,25 m. Utilizarea cimenturilor cu rezistenta initiala mare permite circulatia autovehiculelor de santier dupa minim 24 de ore de la turnare.\n
Tehnologia de punere în opera a îmbracamintii rutiere
Îmbracamintea rutiera realizata din strat de rezistenta de 20 cm grosime si strat de uzura de 7 cm grosime a fost pusa în opera într-o singura trecere a sistemei de masini. Anterior descarcarii betonului proaspat, geotextilul a fost uniform udat cu apa.
Armaturile de rost (gujoanele si ancorele de rost longitudinal) sunt pozate la interdistante si adâncimi prestabilite, în mod automat. Printr-o banda transportoare, betonul din stratul de uzura este pus în opera în spatele primei grinzi vibrofinisoare.
Acesta este repartizat uniform în sens transversal si vibrat.
\nAvantajele îmbracamintii rutiere din beton de ciment\n
Problema gasirii unui optim între durabilitate si costuri minime a fost rezolvata în tari avansate din Europa (ex.: Germania, Austria, Belgia, Cehia) prin utilizarea pe scara larga a betonului de ciment la construirea autostrazilor. Dupa mai bine de 30 ani de trafic intens (cu pondere mare a traficului greu si viteze mari de circulatie) se pune acum problema reabilitarii vechilor structuri rutiere.
Sunt succint prezentate în continuare principalele etape de realizare a reabilitarii unui tronson existent de autostrada din beton de ciment (A5 în zona nodului rutier Darmstadt). Aceeasi tehnologie se poate aplica cu succes pe autostrada A1 (Bucuresti - Pitesti) între Km 23-46 (exclusiv tronsonul deja reabilitat), pe A2 (Fetesti-Cernavoda) si la reabilitarea centurii Capitalei.
Tehnologia utilizata (turnare în cofraje glisante) asigura un ritm de lucru de aproximativ 800ml / zi la o grosime a îmbracamintii de 27cm si o latime a benzii turnate de 12,25 m. Utilizarea cimenturilor cu rezistenta initiala mare permite circulatia autovehiculelor de santier dupa minim 24 de ore de la turnare.\n
Tehnologia de punere în opera a îmbracamintii rutiere
Îmbracamintea rutiera realizata din strat de rezistenta de 20 cm grosime si strat de uzura de 7 cm grosime a fost pusa în opera într-o singura trecere a sistemei de masini. Anterior descarcarii betonului proaspat, geotextilul a fost uniform udat cu apa.
Armaturile de rost (gujoanele si ancorele de rost longitudinal) sunt pozate la interdistante si adâncimi prestabilite, în mod automat. Printr-o banda transportoare, betonul din stratul de uzura este pus în opera în spatele primei grinzi vibrofinisoare.
Acesta este repartizat uniform în sens transversal si vibrat.
\nAvantajele îmbracamintii rutiere din beton de ciment\n
- Durabilitate - pentru autostrazi, la nivelul actual de trafic din România, betonul de ciment necesita prima reparatie capitala dupa minim 25 ani;
- Costuri scazute - costul total alocat (investitie si reparatii pe durata de exploatare) este mai scazut cu cel putin 15% din acelasi cost pentru îmbracaminti din asfalt. Faptul ca îmbracamintile din beton de ciment reprezinta varianta economica pentru trafic greu, cu viteze mari de circulatie, nu mai este acum contestata.
- Importuri zero - îmbracamintile din beton de ciment se pot executa integral cu produse autohtone;
- Rezistenta la agresivitatea mediului înconjurator - betonul de ciment este practic insensibil la variatii mari de temperatura si la actiunea apelor încarcate chimic, gazelor de esapament, solventilor, carburantilor etc.
- Securitate în trafic - vizibilitate net superioara noaptea a betonului de ciment (culoare mai deschisa, în contrast cu zonele înconjuratoare) si aderenta mare a pneului ce asigura distante reduse de frânare, atât la rularea pe carosabil ud cât si în conditii de înghet;
- Economie de carburant pentru transportatori cu pâna la 20% - consum de carburant mai redus la transportul cu vehicule grele în cazul betonului de ciment fata de asfalt;
- Economie de energie electrica la iluminatul public cu pâna la 20% - consum mai redus în cazul betonului de ciment (datorita culorii mai deschise ce reflecta lumina artificiala) fata de asfalt;
- Asigura protectia mediului înconjurator - betonul de ciment asigura o buna protectie a mediului la executie, reparatie (întretinere) cât si în exploatare. Reducerea consumului de carburant la rulare are efect benefic asupra mediului înconjurator.
- Asigura protectia fonica - rularea pe îmbracamintile din beton de ciment modern executate se face silentios, zgomotul produs este redus si comparabil cu cel de pe îmbracamintile rugoase de asfalt.
de Radu GAVRILESCU - Technical Adviser CarpatCement, din Tribuna Constructiilor
Comentarii și Discuții
Trebuie să fii autentificat pentru a vedea și adăuga comentarii.